¹ În prima zi a săptămânii Maria Magdalena a venit dis-de-dimineață la mormânt, pe când era încă întuneric și a văzut piatra luată de pe mormânt.

² Atunci a alergat și a venit la Simon Petru și la celălalt discipol, pe care îl iubea Isus și le-a spus: Au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde l-au pus.

³ De aceea Petru și celălalt discipol au ieșit și au venit la mormânt.

⁴ Au alergat astfel amândoi împreună și celălalt discipol l-a întrecut pe Petru și a ajuns primul la mormânt.

⁵ Și, aplecându-se și uitându‑se înăuntru, a văzut fâșiile de pânză de in întinse pe jos; totuși nu a intrat.

⁶ Atunci a venit Simon Petru urmându-l și a intrat în mormânt și a văzut fâșiile de pânză de in întinse pe jos.

⁷ Iar ștergarul, care fusese pe capul lui, nu era întins jos cu fâșiile de pânză de in, ci la o parte, împăturit într-un loc.

⁸ Atunci a intrat și celălalt discipol, care a ajuns primul la mormânt și a văzut și a crezut.

⁹ Pentru că nu știau încă scriptura că el trebuia să învie dintre morți.

¹⁰ Apoi discipolii s-au întors din nou la ei acasă.

¹⁹ Now they which were scattered abroad upon the persecution that arose about Stephen travelled as far as Phenice, and Cyprus, and Antioch, preaching the word to none but unto the Jews only.

²⁰ And some of them were men of Cyprus and Cyrene, which, when they were come to Antioch, spake unto the Grecians, preaching the Lord Jesus.

²¹ And the hand of the Lord was with them: and a great number believed, and turned unto the Lord.

²² Then tidings of these things came unto the ears of the church which was in Jerusalem: and they sent forth Barnabas, that he should go as far as Antioch.

²³ Who, when he came, and had seen the grace of God, was glad, and exhorted them all, that with purpose of heart they would cleave unto the Lord.

²⁴ For he was a good man, and full of the Holy Ghost and of faith: and much people was added unto the Lord.

²⁵ Then departed Barnabas to Tarsus, for to seek Saul:

²⁶ And when he had found him, he brought him unto Antioch. And it came to pass, that a whole year they assembled themselves with the church, and taught much people. And the disciples were called Christians first in Antioch.

²⁹ Then the disciples, every man according to his ability, determined to send relief unto the brethren which dwelt in Judæa:

³⁰ Which also they did, and sent it to the elders by the hands of Barnabas and Saul.

⁵ Atunci a ajuns la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ținutul pe care Iacob l-a dat fiului său Iosif.

⁶ Și era acolo fântâna lui Iacob. Isus, așadar, fiind obosit de călătorie, s-a așezat astfel la fântână; era cam pe la ora a șasea.

⁷ Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Isus i-a spus: Dă-mi să beau.

⁸ (Fiindcă discipolii lui se duseseră în cetate să cumpere mâncare).

⁹ Atunci femeia din Samaria i-a spus: Cum tu, fiind iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samariteancă? Pentru că iudeii nu au legături cu samaritenii.

¹⁰ Isus a răspuns și i-a zis: Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este cel ce îți spune: Dă-mi să beau, tu i-ai fi cerut și el ți-ar fi dat apă vie.

¹¹ Femeia i-a spus: Domnule, nu ai cu ce să scoți apă și fântâna este adâncă; de unde așadar ai apa cea vie?

¹² Ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacob, care ne-a dat fântâna și a băut din ea el însuși și copiii lui și vitele lui?

¹³ Isus a răspuns și i-a zis: Oricine bea din apa aceasta, va înseta din nou.

¹⁴ Dar oricine bea din apa ce i-o voi da eu, nicidecum nu va mai înseta niciodată; dar apa ce i-o voi da, va fi în el o fântână de apă, țâșnind în viață veșnică.

¹⁵ Femeia i-a spus: Domnule, dă-mi această apă, ca nici să nu mai însetez, nici să nu mai vin aici să scot.

¹⁶ Isus i-a spus: Du-te, cheamă pe soțul tău și vino aici.

¹⁷ Femeia a răspuns și a zis: Nu am soț. Isus i-a spus: Bine ai zis: Nu am soț;

¹⁸ Pentru că cinci soți ai avut și acela pe care îl ai acum nu este soțul tău; în aceasta ai spus adevărat.

¹⁹ Femeia i-a spus: Domnule, îmi dau seama că ești profet.

²⁰ Părinții noștri s-au închinat pe acest munte; și voi spuneți că în Ierusalim este locul unde ar trebui să se închine oamenii.

²¹ Isus i-a spus: Femeie, crede-mă, vine timpul, când nici pe muntele acesta, nici chiar în Ierusalim, nu vă veți închina Tatălui.

²² Voi vă închinați la ceea ce nu știți, noi știm la ce ne închinăm; fiindcă salvarea este de la iudei.

²³ Dar vine timpul și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr; fiindcă Tatăl caută astfel de oameni să i se închine.

²⁴ Dumnezeu este un Duh; și cei ce i se închină, trebuie să i se închine în duh și în adevăr.

²⁵ Femeia i-a spus: Știu că vine Mesia, care se numește Cristos; când va veni el, ne va spune toate lucrurile.

²⁶ Isus i-a spus: Eu, cel care vorbește cu tine, sunt acela.

²⁷ Și la aceasta, au venit discipolii lui și se minunau că vorbea cu femeia, totuși nimeni nu a spus: Ce cauți? Sau: De ce vorbești cu ea?

²⁸ Atunci femeia și-a lăsat vasul și s-a dus în cetate și le-a spus oamenilor:

²⁹ Veniți să vedeți un om care mi-a spus toate câte le-am făcut; nu cumva acesta este Cristosul?

³⁰ Atunci ei au ieșit din cetate și au venit la el.

³¹ Între timp discipolii lui îl rugau, spunând: Rabi, mănâncă.

³² Dar el le-a spus: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoașteți.

³³ De aceea discipolii spuneau unul altuia: I-a adus cineva să mănânce?

³⁴ Isus le spune: Mâncarea mea este să fac voia celui ce m-a trimis și să împlinesc lucrarea lui.

³⁵ Nu spuneți voi: Mai sunt încă patru luni și vine secerișul? Iată, vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți câmpiile, pentru că sunt albe, gata pentru seceriș.

³⁶ Și cel ce seceră primește plată și adună rod pentru viață eternă; pentru ca deopotrivă cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună.

³⁷ Și în aceasta este adevărat acel cuvânt: Unul seamănă și altul seceră.

³⁸ Eu v-am trimis să secerați unde nu ați muncit; alții au muncit și voi ați intrat în munca lor.

³⁹ Și mulți samariteni din acea cetate au crezut în el pentru cuvântul femeii, care aducea mărturie: Mi le-a spus pe toate câte le-am făcut.

⁴⁰ De aceea când au venit samaritenii la el, l-au implorat să rămână cu ei; și a rămas acolo două zile.

⁴¹ Și mai mulți au crezut din cauza propriului său cuvânt,

⁴² Și spuneau femeii: Acum credem, nu din cauza vorbirii tale, ci fiindcă l-am auzit noi înșine și știm că acesta este în adevăr Cristosul, Salvatorul lumii.

¹ Și a treia zi s-a făcut nuntă în Cana Galileii și mama lui Isus era acolo;

² Și la nuntă a fost chemat și Isus și discipolii lui.

³ Și când s-a terminat vinul, mama lui Isus i-a zis: Nu au vin.

⁴ Isus i-a spus: Femeie, ce am a face cu tine? Nu mi-a venit încă timpul.

⁵ Mama lui a spus servitorilor: Faceți orice vă va spune.

⁶ Și acolo erau puse șase vase de piatră, puse conform obiceiului de curățire al iudeilor, care conțineau două sau trei măsuri.

⁷ Isus le-a spus: Umpleți vasele cu apă. Și le-au umplut până sus.

⁸ Și le-a spus: Scoateți acum și duceți-i conducătorului nunții. Și i-au dus.

⁹ Și conducătorul nunții, după ce a gustat apa făcută vin și neștiind de unde era, (dar servitorii, care au scos apa, știau), conducătorul nunții a chemat pe mire,

¹⁰ Și i-a spus: Orice om pune întâi vin bun și după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puțin bun; dar tu ai ținut vinul bun până acum.

¹¹ Acest început al miracolelor l-a făcut Isus în Cana Galileii; și și-a arătat gloria; și discipolii lui au crezut în el.

¹² După aceasta, s-a coborât la Capernaum, el și mama lui și frații lui și discipolii lui; și au rămas acolo nu multe zile.

¹³ Și paștele iudeilor era aproape și Isus a urcat la Ierusalim,

¹⁴ Și a găsit în templu pe cei ce vindeau boi și oi și porumbei și pe schimbătorii de bani șezând jos;

¹⁵ Și, făcând un bici de frânghii, i-a scos pe toți afară din templu, și oile și boii, și a vărsat banii schimbătorilor și le-a răsturnat mesele,

¹⁶ Și a spus celor ce vindeau porumbei: Luați acestea de aici, nu faceți din casa Tatălui meu o casă de comerț.

¹⁷ Și discipolii lui și-au amintit că este scris: Zelul casei tale m-a mâncat.

¹⁸ Atunci iudeii au răspuns și i-au zis: Ce semn ne arăți nouă, văzând că faci acestea?

¹⁹ Isus a răspuns și le-a zis: Distrugeți templul acesta și în trei zile îl voi ridica.

²⁰ Atunci iudeii au spus: Patruzeci și șase de ani a fost templul acesta în construcție și tu îl vei ridica în trei zile?

²¹ Dar el le vorbea despre templul trupului său.

²² De aceea, când a înviat dintre morți, discipolii lui și-au amintit că le spusese aceasta; și au crezut scriptura și cuvântul pe care îl spusese Isus.

²³ Dar când era în Ierusalim, la paște, la sărbătoare, mulți au crezut în numele lui, când vedeau miracolele pe care le făcea.

²⁴ Dar Isus însuși nu li s-a încredințat, pentru că îi cunoștea pe toți,

²⁵ Și nu a avut nevoie ca să îi aducă cineva mărturie despre om, fiindcă știa ce era în om.