⁵ Astfel spune Dumnezeu DOMNUL, cel ce a creat cerurile şi le-a întins; cel ce a desfăşurat pământul şi ceea ce vine din el; cel ce dă suflare oamenilor pe acesta şi duh celor ce umblă pe el:

⁶ Eu, DOMNUL, te-am chemat în dreptate şi te voi ţine de mână şi te voi ţine şi te voi da ca un legământ al poporului, ca o lumină a neamurilor,

⁷ Pentru a deschide ochii orbi, pentru a scoate prizonierii din închisoare şi pe cei care şed în întuneric, afară din casa închisorii.

⁸ Eu sunt DOMNUL, acesta este numele meu, şi gloria mea nu o voi da altuia, nici lauda mea chipurilor cioplite.

⁹ Iată, cele dintâi s-au întâmplat şi lucruri noi vestesc, vă spun despre ele înainte să răsară.

¹⁰ Cântaţi DOMNULUI o cântare nouă şi lauda lui de la marginea pământului, voi care coborâţi la mare şi tot ceea ce este în ea, insulele şi locuitorii acestora.

¹¹ Pustiul şi cetăţile acestuia să îşi ridice vocea lor, satele locuite din Chedar, să cânte locuitorii stâncii, să strige de pe vârful munţilor.

¹² Să dea glorie DOMNULUI şi să vestească lauda lui în insule.

¹³ DOMNUL va înainta ca un viteaz, va stârni gelozie ca un bărbat de război, el va striga, da, va răcni; va învinge pe duşmanii săi.

¹⁴ Mult timp am tăcut; am fost liniştit şi m-am stăpânit, acum voi striga precum o femeie în travaliu; voi distruge şi voi mânca îndată.

¹⁵ Voi risipi munţii şi dealurile şi voi usca toate ierburile lor; şi râurile le voi face insule şi voi usca iazurile.

¹⁶ Şi voi aduce orbii pe o cale ce nu au cunoscut-o; îi voi conduce pe căi ce nu le-au cunoscut, voi face întunericul lumină înaintea lor şi voi îndrepta lucrurile strâmbe. Aceste lucruri le voi face şi nu îi voi părăsi.

²⁰ Şi DOMNUL a spus: Pentru că strigătul Sodomei şi Gomorei este mare şi pentru că păcatul lor este foarte apăsător,

²¹ Voi coborî acum şi voi vedea dacă au făcut în întregime conform cu strigătul ei, ce a venit până la mine; şi dacă nu, voi şti.

²² Şi bărbaţii şi-au întors feţele de acolo şi au mers spre Sodoma, dar Avraam mai stătea încă în picioare înaintea DOMNULUI.

²³ Şi Avraam s-a apropiat şi a spus: Vei nimici de asemenea pe cel drept cu cel stricat?

²⁴ De ar fi cumva cincizeci de drepţi înăuntrul cetăţii: vei nimici de asemenea şi nu vei cruţa locul pentru cei cinzeci de drepţi care sunt în el?

²⁵ Departe de tine fie să faci astfel, să ucizi pe cel drept cu cel stricat şi cel drept să fie ca cel stricat, departe de tine fie aceasta. Nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?

²⁶ Iar DOMNUL a spus: Dacă găsesc în Sodoma cincizeci de drepţi înăuntrul cetăţii, atunci voi cruţa tot acel loc din cauza lor.

²⁷ Şi Avraam a răspuns şi a zis: Iată acum, cutez să vorbesc Domnului, eu, care sunt doar ţărână şi cenuşă;

²⁸ De ar lipsi cumva cinci din cei cincizeci de drepţi: vei distruge toată cetatea pentru lipsa a cinci? Iar el a spus: Dacă găsesc acolo patruzeci şi cinci, nu o voi distruge.

²⁹ Şi i-a vorbit din nou şi a spus: De ar fi cumva patruzeci găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta din cauza celor patruzeci.

³⁰ Iar el i-a spus: Să nu se mânie Domnul şi voi vorbi: De ar fi cumva treizeci găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta, dacă găsesc treizeci acolo.

³¹ Iar el a spus: Iată acum, eu cutez să vorbesc Domnului: De ar fi cumva douăzeci găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a douăzeci.

³² Iar el a spus: Să nu se mânie Domnul şi voi mai vorbi doar de această dată: De ar fi cumva doar zece găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a zece.

³³ Şi DOMNUL a plecat imediat după ce a încetat să vorbească îndeaproape cu Avraam şi Avraam s-a întors la locul său.

¹⁷ Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.

¹⁸ Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.

¹⁹ Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.

²⁰ Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.

²¹ Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.

²² Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.

²³ Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.

²⁴ Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.

²⁵ Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.

²⁶ Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.

²⁷ Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.

²⁸ Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.

²⁹ Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.

³⁰ El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.

³¹ Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.

³² Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.

³³ Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.

¹ Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.

² Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.

³ Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.

⁴ Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.

⁵ Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.

⁶ Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.

⁷ Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.

⁸ Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.

⁹ Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.

¹⁰ O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.

¹¹ Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.

¹² Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.

¹³ Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.

¹⁴ Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.

¹⁵ Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.

¹⁶ La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?

¹⁷ Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.

¹ Atunci împărăția cerului se va asemăna cu zece fecioare, care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.

² Și cinci dintre ele erau înțelepte și cinci fără minte.

³ Cele fără minte și-au luat candelele și nu au luat untdelemn cu ele;

⁴ Dar cele înțelepte au luat untdelemn în vasele lor, cu candelele lor.

⁵ În timp ce mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit.

⁶ Și la miezul nopții s-a făcut o strigare: Iată, vine mirele; ieșiți-i în întâmpinare.

⁷ Atunci toate acele fecioare s-au ridicat și și-au pregătit candelele.

⁸ Și cele fără minte au spus celor înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, pentru că ni s-au stins candelele.

⁹ Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai degrabă duceți-vă la cei ce vând și cumpărați-vă.

¹⁰ Și pe când se duceau să cumpere, a venit mirele; și cele ce erau pregătite, au intrat cu el la nuntă; și ușa a fost închisă.

¹¹ Și după aceea au venit și celelalte fecioare, spunând: Doamne, Doamne, deschide-ne.

¹² Dar el a răspuns și a zis: Adevărat vă spun: Nu vă cunosc.

¹³ Vegheați așadar, pentru că nu știți nici ziua nici ora în care vine Fiul omului.

¹⁴ Fiindcă împărăția cerului este ca un om, care, plecând într-o țară îndepărtată, a chemat pe robii săi și le-a încredințat averile sale.

¹⁵ Și unuia i-a dat cinci talanți și altuia doi și altuia unul; fiecăruia conform capacităților lui; și imediat a plecat.

¹⁶ Atunci, cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut comerț cu ei și a făcut alți cinci talanți.

¹⁷ Și tot așa, cel ce primise doi talanți, a câștigat și el alți doi.

¹⁸ Dar cel ce primise unul s-a dus și a săpat în pământ și a ascuns banii domnului său.

¹⁹ Și după mult timp domnul acelor robi vine și face socoteala cu ei.

²⁰ Și cel ce primise cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, spunând: Domnule, mi-ai încredințat cinci talanți; iată, am câștigat pe lângă ei alți cinci talanți.

²¹ Și domnul său i-a spus: Bine ai lucrat, rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține, te voi face stăpân peste multe; intră în bucuria domnului tău.

²² Și cel ce primise doi talanți a venit și a spus: Domnule, mi-ai încredințat doi talanți; iată, am câștigat pe lângă ei alți doi talanți.

²³ Domnul său i-a spus: Bine ai lucrat rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține, te voi face stăpân peste multe; intră în bucuria domnului tău.

²⁴ Atunci și cel ce primise un talant a venit și a spus: Domnule, te știam că ești om aspru, secerând de unde nu ai semănat și adunând de unde nu ai vânturat;

²⁵ Și mi-a fost teamă și m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău.

²⁶ Și domnul său, răspunzând, i-a zis: Rob stricat și leneș, ai știut că secer de unde nu am semănat și adun de unde nu am vânturat;

²⁷ De aceea trebuia să dai banii mei schimbătorilor de bani și eu venind, aș fi primit ce este al meu cu dobândă.

²⁸ Luați de aceea talantul de la el și dați-l celui ce are zece talanți;

²⁹ Căci fiecăruia care are, i se va da și va avea din abundență; dar de la cel ce nu are, se va lua și ce are.

³⁰ Și aruncați pe robul nefolositor în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.

³¹ Când Fiul omului va veni în gloria sa și toți îngerii sfinți cu el, atunci va ședea pe tronul gloriei sale;

³² Și înaintea lui vor fi adunate toate națiunile; și îi va separa pe unii de alții, precum păstorul separă oile de capre;

³³ Și va pune oile la dreapta sa, dar caprele la stânga.

³⁴ Atunci Împăratul va spune celor de la dreapta lui: Veniți binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii;

³⁵ Fiindcă am fost flămând și mi-ați dat să mănânc; am fost însetat și mi-ați dat să beau; am fost străin și m-ați primit;

³⁶ Gol și m-ați îmbrăcat; am fost bolnav și m-ați vizitat; am fost în închisoare și ați venit la mine.

³⁷ Atunci cei drepți îi vor răspunde, zicând: Doamne, când te-am văzut noi flămând și ți-am dat să mănânci? Sau însetat și ți-am dat să bei?

³⁸ Când te-am văzut noi străin și te-am primit? Sau gol și te-am îmbrăcat?

³⁹ Sau când te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit pe la tine?

⁴⁰ Și Împăratul va răspunde și le va zice: Adevărat vă spun: Întrucât ați făcut acestea unuia dintre cei mai neînsemnați frați ai mei, mie mi le-ați făcut.

⁴¹ Apoi va spune și celor de la stânga: Plecați de la mine, blestemaților, în focul veșnic, pregătit pentru diavol și îngerii lui;

⁴² Fiindcă am fost flămând și nu mi-ați dat să mănânc; am fost însetat și nu mi-ați dat să beau;

⁴³ Am fost străin și nu m-ați primit; gol și nu m-ați îmbrăcat; bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat.

⁴⁴ Atunci îi vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când te-am văzut noi flămând sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare și nu te-am servit?

⁴⁵ Atunci le va răspunde, zicând: Adevărat vă spun: Întrucât nu ați făcut acestea unuia dintre cei mai neînsemnați din aceștia, mie nu mi le-ați făcut.

⁴⁶ Și aceștia vor merge în pedeapsă veșnică; dar cei drepți în viață eternă.