⁸ By faith Abraham, when he was called to go out into a place which he should after receive for an inheritance, obeyed; and he went out, not knowing whither he went.

¹¹ Through faith also Sara herself received strength to conceive seed, and was delivered of a child when she was past age, because she judged him faithful who had promised.

¹² Therefore sprang there even of one, and him as good as dead, so many as the stars of the sky in multitude, and as the sand which is by the sea shore innumerable.

¹³ These all died in faith, not having received the promises, but having seen them afar off, and were persuaded of them, and embraced them, and confessed that they were strangers and pilgrims on the earth.

¹⁴ For they that say such things declare plainly that they seek a country.

¹⁵ And truly, if they had been mindful of that country from whence they came out, they might have had opportunity to have returned.

¹⁶ But now they desire a better country, that is, an heavenly: wherefore God is not ashamed to be called their God: for he hath prepared for them a city.

³³ Și a venit la Capernaum și fiind în casă, i-a întrebat: Pentru ce v-ați contrazis între voi pe drum?

³⁴ Dar tăceau, fiindcă pe drum s-au contrazis unii cu alții cine va fi cel mai mare.

³⁵ Și a șezut și a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: Dacă cineva dorește să fie cel dintâi, să fie cel de pe urmă între toți și servitor al tuturor.

³⁶ Și a luat un copilaș și l-a pus în mijlocul lor; și după ce l-a luat în brațe, le-a spus:

³⁷ Oricine va primi pe unul din acest fel de copilași în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe cel ce m-a trimis.

³⁸ Și Ioan i-a răspuns, zicând: Învățătorule, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău și el nu ne urmează; și l-am oprit, pentru că nu ne urmează.

³⁹ Dar Isus a spus: Nu îl opriți, fiindcă nu este niciun om care să facă un miracol în numele meu și care îndată să mă poată vorbi de rău.

⁴⁰ Fiindcă cine nu este împotriva noastră, este de partea noastră.

⁴¹ Fiindcă oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că aparțineți lui Cristos, adevărat vă spun, nu își va pierde răsplata.

¹ Și s-a sculat de acolo și a venit în ținuturile Iudeii prin partea de dincolo a Iordanului: și din nou au mers mulțimi la el; și așa cum era obișnuit, i-a învățat din nou.

² Și fariseii au venit la el și l-au întrebat, ispitindu-l: Este legiuit unui bărbat să divorțeze de soția lui?

³ Iar el a răspuns și le-a zis: Ce v-a poruncit Moise?

⁴ Și au spus: Moise a permis să scrie o carte de despărțire și să divorțeze de ea.

⁵ Iar Isus a răspuns și le-a zis: Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris el acest precept.

⁶ Dar de la începutul creației Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască.

⁷ Din această cauză va lăsa un bărbat pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de soția sa.

⁸ Și cei doi vor fi un singur trup; așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup.

⁹ De aceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă.

¹⁰ Și în casă, discipolii lui l-au întrebat din nou despre același lucru.

¹¹ Iar el le-a spus: Oricine va divorța de soția lui și se va căsători cu alta, comite adulter împotriva ei.

¹² Și dacă o femeie va divorța de soțul ei și va fi căsătorită cu altul, ea comite adulter.

¹³ Și i-au adus copilași ca să îi atingă, dar discipolii i-au mustrat pe aceia care îi aduceau.

¹⁴ Iar Isus, văzând, s-a supărat foarte mult și le-a spus: Lăsați copilașii să vină la mine și nu îi opriți; fiindcă a unora ca ei este împărăția lui Dumnezeu.

¹⁵ Adevărat vă spun: Oricine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nicidecum nu va intra în ea.

¹⁶ Și luându-i în brațe, și-a pus mâinile peste ei și i-a binecuvântat.

¹⁷ Și după ce a ieșit la drum, a venit unul alergând și a îngenuncheat înaintea lui și l-a întrebat: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viață eternă?

¹⁸ Iar Isus i-a spus: De ce mă numești bun? Nimeni nu este bun decât unul, adică, Dumnezeu.

¹⁹ Poruncile le cunoști: Să nu comiți adulter, Să nu ucizi, Să nu furi, Să nu aduci mărturie falsă, Să nu înșeli, Să onorezi pe tatăl tău și pe mama ta.

²⁰ Iar el a răspuns și i-a zis: Învățătorule, toate acestea le-am păzit din tinerețea mea.

²¹ Atunci Isus, privindu-l, l-a iubit și i-a spus: Un lucru îți lipsește; du-te, vinde orice ai și dă săracilor și vei avea tezaur în cer; și ridicând crucea, vino și urmează-mă.

²² Iar el s-a întristat la acel cuvânt și a plecat mâhnit, pentru că avea multe averi.

²³ Și Isus uitându-se împrejur, le-a spus discipolilor săi: Cât de greu vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății.

²⁴ Și discipolii au fost înmărmuriți la cuvintele lui. Iar Isus răspunde din nou și le zice: Copii, cât de greu este pentru cei ce se încred în bogății să intre în împărăția lui Dumnezeu.

²⁵ Este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decât să intre un om bogat în împărăția lui Dumnezeu.

²⁶ Și au fost înmărmuriți peste măsură, spunând între ei: Atunci cine poate fi salvat?

²⁷ Și Isus uitându-se la ei, spune: La oameni este imposibil, dar nu la Dumnezeu; căci la Dumnezeu toate sunt posibile.

²⁸ Atunci Petru a început să îi spună: Iată, noi am lăsat toate și te-am urmat.

²⁹ Iar Isus a răspuns și a zis: Adevărat vă spun: Nu este niciun om care a lăsat casă, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau soție, sau copii, sau pământuri, din cauza mea și a evangheliei,

³⁰ Și care să nu primească cumva însutit acum în acest timp, case și frați și surori și mame și copii și pământuri, cu persecuții; și în lumea ce vine, viață eternă.

³¹ Dar mulți care sunt cei dintâi vor fi cei de pe urmă și cei de pe urmă vor fi cei dintâi.

³² Și erau pe cale, urcându-se la Ierusalim; și Isus mergea înaintea lor; și erau uimiți; și pe când îl urmau, le era teamă. Și i-a strâns din nou pe cei doisprezece și a început să le spună ce lucruri i se vor întâmpla,

³³ Spunând: Iată, ne urcăm la Ierusalim; și Fiul omului va fi predat marilor preoți și scribilor; și îl vor condamna la moarte și îl vor preda neamurilor.

³⁴ Și îl vor batjocori și îl vor biciui și îl vor scuipa și îl vor ucide; și a treia zi va învia.

³⁵ Și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, vin la el, spunând: Învățătorule, voim ca să ne faci ce vom cere.

³⁶ Iar el le-a spus: Ce voiți să vă fac?

³⁷ Iar ei i-au spus: Dă-ne ca să ședem unul la dreapta ta și celălalt la stânga ta, în gloria ta.

³⁸ Dar Isus le-a spus: Nu știți ce cereți. Puteți bea paharul pe care îl beau eu? Și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat eu?

³⁹ Iar ei i-au spus: Putem. Iar Isus le-a spus: Într-adevăr veți bea paharul pe care îl beau eu; și cu botezul cu care sunt botezat eu, veți fi botezați;

⁴⁰ Dar a ședea la dreapta și la stânga mea nu este al meu a da; ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit.

⁴¹ Și după ce au auzit cei zece, au început să se supere foarte mult pe Iacov și Ioan.

⁴² Dar Isus, chemându-i, le spune: Știți că toți cei socotiți că domnesc peste neamuri exercită domnie asupra lor; și mai marii lor exercită autoritate asupra lor.

⁴³ Dar între voi nu va fi așa; ci oricine voiește să devină mare printre voi, va fi servitorul vostru.

⁴⁴ Și oricine dintre voi voiește să devină primul, va fi rob tuturor.

⁴⁵ Căci chiar Fiul omului a venit nu ca să fie servit, ci ca să servească și ca să-și dea viața, o răscumpărare pentru mulți.

⁴⁶ Și au venit la Ierihon; și pe când ieșea el din Ierihon cu discipolii săi și cu o mare mulțime, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, ședea lângă drumul mare cerșind.

⁴⁷ Și auzind că era Isus din Nazaret, a început să strige și spunea: Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine.

⁴⁸ Și mulți îi porunceau să tacă; dar el striga și mai mult: Fiul lui David, ai milă de mine.

⁴⁹ Și Isus oprindu-se a poruncit să fie chemat. Și au chemat pe orb, spunându-i: Îndrăznește, ridică-te, el te cheamă.

⁵⁰ Și el, aruncându-și haina, s-a sculat și a venit la Isus.

⁵¹ Și Isus, răspunzând, îi zice: Ce voiești să îți fac? Iar orbul i-a spus: Doamne, să primesc vedere.

⁵² Și Isus i-a spus: Du-te; credința ta te-a făcut sănătos. Și îndată și-a primit vederea și l-a urmat pe Isus pe cale.