Inimă bună și reatradus

De Pr. Dimitrios Bokus

Într-una dintre pildele sale, Hristos spune că unui anumit sclav care datora suma exorbitantă de mirii (zece mii) de talanți (milioane din banii de astăzi), datoria a fost anulată de stăpânul său. Dar sclavul nu a dat o datorie neînsemnată (o sută de dinari) unuia dintre colegii săi. Apoi șeful lui a anulat termenul de prescripție al datoriei și l-a închis până când a plătit totul până în ultimul moment (Matei 11 Duminica).

Stăpânul sclavului era indignat pentru că sclavul nu a fost învățat nimic prin propria lui mărinimitate și bunătate. El nu a fost exemplificat de mila stăpânului său. El l-a caracterizat pe sclav ca fiind rău, pentru că a arătat răutate și l-a condamnat tocmai din acest motiv. „Vezi și ai milă de robul tău, precum miluiesc eu de tine?” N-ar fi trebuit să ai milă și tu față de tovarășul tău slujitor, așa cum am avut milă de tine?

Nemilosirea sclavului este ceva absurd, in momentul in care el insusi primeste „marea mila” de la stapanul sau. Fiecare om este sclav, Dumnezeu este stăpân și păcatele noastre sunt o datorie. Cu toții avem datorii enorme față de Dumnezeu, dar și unele datorii, mici sau mari, unul față de celălalt.

Ce il intereseaza...