Să progresăm cu Eltradus

Una dintre numeroasele sărbători ale Crucii, pe care Biserica noastră le prăznuiește, este Înaintarea Sfintei Cruci, pe 1 august.

De Sophia Bekri (filolog-teolog)

În Bizanț era deja obiceiul din seara zilei precedente, 31 iulie, ca Crucea să iasă din Biserica cea mare, cea a lui Dumnezeu Sofia, sau din palat, unde se ținea, și două săptămâni întregi, până în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, să se prevadă la Vasilevousa, condus de împăratul credincios și însoțit de o mulțime de împărați credincioși în cinstea. Fecioara Maria și pentru sfințirea și întărirea acesteia pentru tratarea tuturor relelor și prevenirea tuturor bolilor.

În zilele noastre, această amintire a Înaintării Crucii este sărbătorită solemn, în multe biserici chiar cu priveghere, ea fiind și punctul de plecare al intrării noastre în Postul Mare a Sărbătorii Adormirii. De altfel, conform Apolytikio-ului sărbătorii, credincioșii sunt chemați să accepte „cu mintea limpede arma mântuitoare a Crucii”, Care „vine prevenirea ca dar al harului dumnezeiesc și vindecând bolile sufletului și trupului”.

Credința Bisericii în puterea mântuitoare este binecunoscută...