Mănăstirea Putna la 560 ani de la întemeiere: Fondarea ei a reflectat un proiect de țară, spune un istoric
Părinții din obște au marcat vineri 560 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, oficiind la altarul de vară Sfânta Liturghie și un Parastas pentru ctitorii, slujitorii și colaboratorii trecuți la cele veșnice.
La final, Arhim. Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii, a citit extrase dintr-un text dedicat mănăstirii de istoricul Ștefan S. Gorovei și publicat în albumul „Veșnicii din Țara Mușatinilor ctitorite în lemn, piatră și culoare”, apărut recent la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Despre „podoaba” Putnei „Urmând cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur, Ștefan cel Mare a iubit podoaba Casei Domnului, dar a înțeles această podoabă într-un sens mai deosebit, alegând să împletească necesitățile cultului cu aceea ce azi numim artă și cultură. Mai mare podoabă decât s-a creat la Putna, cum s-ar putea imagina?”, a scris istoricul.
Ștefan S. Gorovei a menționat contribuția lavrei la cultura și arta românească de-a lungul istoriei, prin sute de cărți din care au supraviețuit zeci, capodopere de broderie medievală și o școală de muzică ce l-a dat pe vestitul imnograf Eustatie Protopsaltul.
Focar de cultură și spiritualitate Mănăstirea Putna a aniversat…
