Mănăstirea Putna aniversează 560 de ani de la punerea pietrei de temelie de către Sfântul Ștefan cel Mare

Mănăstirea Putna aniversează vineri 560 de ani de la punerea pietrei de temelie de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Considerată cea mai de seamă ctitorie a domnitorului Moldovei și unul dintre cele mai importante centre ale spiritualității ortodoxe românești, mănăstirea a traversat peste cinci secole de istorie, devenind un simbol al credinței, culturii și identității naționale.

Piatra de temelie a fost pusă în data de 10 iulie 1466, iar biserica a fost finalizată în numai trei ani. Slujba de sfințire a avut loc în 3 septembrie 1469, după victoria obținută de Sfântul Ștefan împotriva tătarilor la Lipnic (astăzi în Republica Moldova) în același an.

Începuturile vieții monahale la Putna Primii viețuitori ai mănăstirii au venit de la Mănăstirea Neamț, în frunte cu arhimandritul Ioasaf, care a devenit primul stareț al Mănăstirii Putna.

Tot aici au fost așezate primele morminte domnești. În biserică au fost înmormântați cea de-a doua soție a Sfântului Ștefan, Maria Asanina Paleologhina, Mitropolitul Teoctist, părinte duhovnicesc al domnitorului, doi dintre fiii voievodului, Bogdan și Petru, precum și primii stareți ai așezământului.

În perioada ștefaniană, Mănăstirea…