Τὴν κοινὴν Ἀνάστασιν πρὸ τοῦ σοῦ πάθους πιστούμενος, ἐκ νεκρῶν ἤγειρας τοῦ σοῦ πάθους πιστούμενος, ἐκ νεκρῶν ἤγειρας τἤγειρας τώθζας τονάρθζας τοστούμενος ὁ Θεός· ὅθεν καὶ ἡμεῖς ὡς παῖδες, τὰ τῆς νίκης σύμβολα φέροντες, σοώντες, σοῖδες, σοῖδες θανάτου βοῶμεν· Ὠσαννὰ ἐν τοῖς ὑψίστοις, εὐλογημένος ὁ ἐρχόμενος, ἐν ὀνΚόμρυτιου.
Asigurând învierea generală înainte de patima Ta, L-ai înviat pe Lazăr din morți, Hristoase Dumnezeule. La fel și noi, ca copiii biruinței purtând semnul, strigăm către Tine, biruitorul morții: Osana în cei de sus, binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului.
Înainte de suferința Ta, asigurându-ne de Învierea generală, L-ai înviat din morți pe Lazăr, Hristoase Dumnezeul nostru. De aceea noi, ca și copiii (foști), purtăm simboluri ale biruinței și strigăm către Tine, biruitorul morții: „Osana în ceruri! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!”