Am strigat către Domnul în întristarea mea și El m-a ascultat; din pântecele iadului am strigat și Tu mi-ai auzit glasul. [În necazul meu am strigat către Domnul Dumnezeul meu și m-am auzit; din pântecele iadului strigătul meu, mi-ai auzit glasul.] M-ai aruncat în adâncuri, în inima mării, și m-au înconjurat pâraiele, toate apele Tale și valurile Tale au trecut peste mine [... toate înălțimile Tale și valurile Tale au trecut peste mine]. Și am zis: Am fost aruncat de la ochii Tăi, dar voi vedea iarăși biserica Tău sfânt. Apele m-au îmbrățișat până la suflet, abisul m-a închis [...apa revărsată asupra mea în suflet, ultimul abis al vieții]; Capul meu era împletit cu iarba de mare. Am coborât la baza munților, pământul m-a blocat cu barierele lui pentru totdeauna; dar Tu, Doamne Dumnezeul meu, îmi vei scoate sufletul din iad [...să se urce pântecele meu din stricăciune la Tine, Doamne Dumnezeul meu]. Când sufletul meu a leșinat în mine, mi-am adus aminte de Domnul și rugăciunea mea a ajuns la Tine, biserica Tău cel sfânt.
Cei care cinstesc (zeii) zadarnicii și mincinoși și-au părăsit Milostivul lor, iar eu, cu glas de laudă, Îți voi aduce jertfă [... cei ce păstrează mila deșartă și falsă au părăsit-o pe a lor; Te voi devora cu glas de laudă și mărturisire]; Voi împlini ceea ce am promis: mântuirea este la Domnul!” (Ioan 2:2-10)
Cântările al 7-lea și al 8-lea din canon sunt construite pe baza cântecului de mulțumire a trei tineri, aruncați într-un cuptor de foc pentru că au refuzat să se închine în fața unui idol și mântuiți în mod miraculos (capitolul 3 al Cărții Profetului Daniel; trebuie remarcat faptul că în toate edițiile protestante ale „Bibliei Vechi și Bibliei Vechi ale Bibliei și Scripturile Vechi” Testamente”, cu semnul „retipărit din Ediția sinodală”, cântece de trei nu veți găsi tineri, deoarece a fost tradus din textul grecesc al Bibliei și nu este în ebraică, care este folosită de protestanți). Amintindu-și de mântuirea miraculoasă a tinerilor, Biserica Îl slăvește pe Dumnezeul Atotputernic și Atotputernic și cheamă întreaga Sa creație să-L laude.
Exemplu din Cântarea 7 - Daniel 3:19,26-56 (îngroșat):
„Atunci Nebucadnețar s-a umplut de furie și înfățișarea feței i s-a schimbat în Șadrac, Meșac și Abed-Nego și a poruncit ca cuptorul să fie încălzit de șapte ori mai mult decât îl ardeau ei de obicei și a poruncit celor mai puternici oameni din oștirea lui să-l lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego și să-i arunce în cuptorul înroșit în cuptorul lor. lenjerie de corp și haine de afară, în benzile lor și în celelalte haine ale lor, și au fost aruncate într-un cuptor aprins și fiindcă porunca împăratului era strictă și cuptorul era extrem de fierbinte, flăcările focului i-au ucis pe cei care i-au părăsit pe Shadrac, Meșac și Abed-Nego și pe acești trei oameni, Shadrac, Meshac și Făclă.
Și au umblat în mijlocul flăcărilor, cântând lui Dumnezeu și binecuvântând pe Domnul. Și Azaria a stat și s-a rugat și, deschizând gura în mijlocul focului, a strigat:
Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, lăudat și slăvit este Numele Tău în veci. [Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, lăudat și slăvit este numele Tău în veci.] Căci Tu ești drept în tot ce ne-ai făcut și toate faptele Tale sunt adevărate și căile Tale sunt drepte și toate judecățile Tale sunt adevărate. Ai împlinit judecăți adevărate în tot ceea ce ai adus asupra noastră și asupra cetății sfânte a părinților noștri, Ierusalimul, pentru că în adevăr și în judecată ai adus toate acestea asupra noastră pentru păcatele noastre.
Căci am păcătuit și am făcut fărădelege, ne abatem de la Tine și am păcătuit în toate. Nu au ascultat de poruncile Tale și nu le-au păzit și nu au făcut cum ne-ai poruncit Tu, ca să ne fie bine. [Căci am păcătuit și ne-am călcat față de Tine și am păcătuit în toate lucrurile și nu am ascultat de poruncile Tale; am fost mai prejos decât cei ce ne-au păzit și mai prejos decât cei ce au creat, așa cum ne-ai poruncit Tu, ca să ne fie bine.] Și tot ceea ce ai adus asupra noastră și tot ce ne-ai făcut, ai făcut după adevărata judecată. Și ne-a dat în mâinile vrăjmașilor fără de lege, a celor mai urâți apostați și a împăratului nedrept și cel mai rău de pe tot pământul. Și acum nu putem deschide gura; Am devenit o rușine și ocară pentru slujitorii Tăi și pentru cei care Te cinstesc.
Dar nu ne trăda pentru totdeauna de dragul Numelui Tău [nu ne trăda până la capăt pentru numele Tău] și nu distruge legământul Tău. Nu lua de la noi mila Ta de dragul lui Avraam, preaiubitul Tău, de dragul lui Isaac, robul Tău, și al lui Israel, sfântul Tău, căruia i-ai spus că le vei înmulți sămânța ca stelele cerului și ca nisipul de pe malul mării.
Am fost smeriți, Doamne, mai mult decât toate neamurile, și acum suntem umiliți pe tot pământul pentru păcatele noastre și, în prezent, nu avem nici prinț, nici prooroc, nici conducător, nici ardere de tot, nici jertfă, nici jertfă, nici tămâie, nici loc ca să-ți aducem jertfă și să câștigăm mila Ta. Dar cu o inimă smerită și un spirit smerit, să fim primiți. Ca jertfele de tot de berbeci și tauri și ca cu mii de miei grasi, așa să fie acum plăcută jertfa noastră înaintea Ta; căci nu este rușine pentru cei care se încred în Tine.
Și acum Te urmăm din toată inima și ne temem de Tine și căutăm fața Ta. Nu ne face de rușine, ci purtați-ne cu îndrăzneala Ta și după abundența milei Tale și izbăvește-ne pe noi prin puterea minunilor Tale și dă slavă Numelui Tău, Doamne, și să fie de rușine toți cei ce fac rău slujitorilor Tăi și să se rușineze cu toată puterea lor și să știe puterea lor să fie zdrobită și slăvit în toată universul că Tu ești singurul Dumnezeu.
Între timp, slujitorii împăratului, care îi aruncaseră înăuntru, nu au încetat să aprindă cuptorul cu ulei, gudron, câlți și tufiș, iar flacăra s-a ridicat deasupra cuptorului la patruzeci și nouă de coți și a izbucnit și i-a ars pe cei din caldeeni la care ajungea lângă cuptor.
Dar Îngerul Domnului s-a coborât în cuptor împreună cu Azaria și cei care erau cu el și a aruncat flacăra focului din cuptor și a făcut să pară că în mijlocul cuptorului era, parcă, un vânt umed foșnind și focul nu i-a atins deloc, nu i-a făcut rău și nu i-a tulburat.
Atunci acești trei, ca cu o singură gură, au cântat în cuptor și au binecuvântat și slăvit pe Dumnezeu:
Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, lăudat și înălțat în veci, și binecuvântat este numele slavei Tale, sfânt și prea lăudat și înălțat în veci. [Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, și lăudat și înălțat în vecii vecilor și binecuvântat să fie numele slavei Tale sfinte și lăudat și înălțat în vecii vecilor.]
Binecuvântat ești în biserica slavei Tale sfinte și prea lăudat și preaslăvit în veci.
Binecuvântat ești Tu, care vezi adâncul, care șezi pe Heruvimi și ești prea lăudat și înălțat în veci.
Binecuvântat ești pe tronul slavei Împărăției Tale, foarte lăudat și înălțat în veci.
Binecuvântat ești pe întinderea cerului și prea lăudat și înălțat în veci.
Exemplu din al 8-lea cântec - (Dan.3:57-90):
Binecuvântați toate lucrările Domnului, cântați laude Domnului și înălțați-L în veci. [Binecuvântați, toate lucrările Domnului, Domnul, cântați laude și înălțați-L în veci.]
Binecuvântați pe Domnul, Îngerii Domnului, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, ceruri, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, voi toate apele care sunteți deasupra cerurilor, cântați laude și înălțați-L în veci.
Binecuvântați, toate Puterile Domnului, Domnul, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, soare și lună, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, stelele cerului, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântează pe Domnul, o ploaie și rouă, cântă laude și înălță-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, toate vânturile, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, foc și căldură, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, frig și căldură, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, rouă și ger, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, nopți și zile, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, lumină și întuneric, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, gheață și ger, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, ger și zăpadă, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, fulgere și nori, cântați și înălțați-L în veci.
Fie ca pământul să-L binecuvânteze pe Domnul, să-L cânte și să-L înalțe în veci.
Binecuvântați pe Domnul, munți și dealuri, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, voi toate plantele de pe pământ, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, izvoare, cântați și înălțați-L în veci.
Binecuvântați pe Domnul, mări și râuri, cântați și înălțați-L în veci.