Τὴν ἐν πρεσβείαις ἀκοίμητον Θεοτόκον καὶ προστασίαις ἀμετάθετον ἐλπίδα τάφσν καὶοκον καὶ προστασίαις ἐκράτησεν, ὡς γὰρ ζωῆς Μητέρα, πρὸς τὴν ζωὴν μετέστησεν, ὁ μήτραν οἰκνήσας οἰκνήσας.
În rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu neadormite și în mijlociri, nădejdea imuabilă a mormântului și mortificarea nu pot fi înfrânate: așa cum viața Mamei a fost lăsată vieții din pântecele celei mereu fecioare.
Maica Domnului, mijlocirea vigilentă, pentru ocrotirea Speranței neschimbate, nu a fost biruită de mormânt și de moarte, căci Ea, ca Maica Vieții, a fost adusă cândva la viață de Cel ce a trăit în pântecele veșnic fecioare.