Dorind să primim fericirea celor ce plâng,/ zi și noapte ai plâns neîncetat,/ având în minte Ceasul Judecății,/ de aceea, după moartea ta, ai găsit mângâiere în Rai,/ Venerabil Atanasie./ Fă să plângem și noi aici și să ne luăm păcatele, / de parcă a trecut plânsul nesfârșit, / acolo mângâiere veșnică.
* * *