Cu rugăciuni de priveghere și șuvoaie de lacrimi ai udat deșertul/ și din adâncuri cu suspinele tale te-ai înmulțit/ și viața ți-a devenit ca un înger;/ lupte suferinde, chiar și de la demoni și de la oameni nepedepsiți, ai suferit/ și interlocutorul tău s-a arătat ca un înger,/ te-ai făcut locuitor al vieții dumnezeiești, ți-ai mutat vremelnic, struguri, lăsându-ți struguri; Ceresc./ Te cinstim și pe tine, asemenea părintelui nostru Serghie, // ne rugăm lui Hristos Dumnezeu să ne mântuiască sufletele.
* * *