Ai lepădat, Cuvioase, zvonurile vieții, / și, ca păsările, vei găsi liniște în pustie, / în rugăciuni și privegheri, sârguincios către Dumnezeu, / ca părintele Pahomie, / și a lăsat în urmă vechea ședere,/ și ai plecat în deșert, și te-ai așezat în el,/ și ai făcut mănăstire în numele Preasfințitului, și/ Preasfânt și flofonic. a devenit chip de mângâiere duhovnicească./ Mai mult, Preasfinte Pahomie, // roagă-te Preasfintei Treimi pentru mântuirea sufletelor noastre.
* * *