Văzându-vă ostenelile şi isprăvile cu patimi după curăţia voastră, sfinţilor, / cine nu s-ar mira? / Căci ai fost flămânzi, întemnițați și răniți, / n-ai fost robi de dulciurile Liakhoviței, / ci, ca un rege, de patimile stăpânești, / din când în când ai fost slăvit de inima omenească atotvăzătoare, / din nepotrivirea în ispită a da har tuturor, / dăruiește-ne nouă, care cinstește-ți pe Rev.
* * *