Fiind gelos pe viața îngerească, fericite Jono, / ai părăsit patria ta, marele Novgrad, / și ai venit la hotarele Olonețului / și te-ai așezat în pustie, / în osteneli, rugăciuni și lacrimi Te-ai ostenit,/ și, ca un negustor înțelept, ai moștenit Împărăția Cerurilor./ Mai mult, să te mântuim pe Hristos/ Dumnezeul nostru: suflete.
* * *